Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cerc floral
  2. Umbrele noptii
  3. Feminin
  4. Vise
  5. Am scris invers
  6. Încã te iubesc
  7. Rotunjimile iubirii
  8. Disperare
  9. Mãnunchiuri
  10. Simțuri
  11. Ochii tãi
  12. Înãuntru fãrã de sfârșit
  13. Mirare
  14. Senzații
  15. Ma uit in largul marii caprui
  16. Alb
  17. Sentimente la întâmplare
  18. Tãcere
  19. Nud îmbãtãtor
  20. Suspinul

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii