Adrian Furnicã

Și ce dacã, iubito…

Adulmecând miresma florilor din glastrã
Și-a sufletului gând amar
Iubirea noastrã moare și inima albastrã
Se risipește împreunã cu un gând hoinar
Iubito!
Nu vrei sã-mi sorbi o lacrimã rebelã
Din ochiul meu prea plin de dor?
Sau sã-mi pãstrezi în gând
Petala dulce-a neuitatului amor?
Oricum, tu pleci, cãlcând indiferentã
Pe ruga mea de sclav neobosit
Iar chipul meu puțin uimit
Privește-n urma ta cu-a morții stare
Adânc latentã….
Iar gura ce-a ramas sã tacã
Șoptește mut
Și ce dacã, și ce dacã…

      Comentarii (1):

Neincrederea tineretii ...

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Imaginea ta
  2. Încã o lacrimã...
  3. Minunea de a fi existat
  4. În aceeași direcție
  5. Tu și restul lumii
  6. Șoapte
  7. Pedeapsa
  8. Licitație
  9. Cafea
  10. Tristeți sublim uitate
  11. Mãnunchiuri
  12. Cadavrele cuvintelor
  13. Cautare
  14. Am plâns
  15. Dorința
  16. Alb
  17. Mai în interior
  18. Între douã bãtãi
  19. Unde se termina iubirea
  20. Sfâșiere

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii