Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Tristețea de a te fi cunoscut
  3. Mirare
  4. Prea rece
  5. Suspinul
  6. Vâltoare
  7. Singur în mine
  8. Te simt în mine
  9. Marginea existenței
  10. Umbrele noptii
  11. Disperare
  12. Alb
  13. Decupaj
  14. Ma uit in largul marii caprui
  15. Regãsirea
  16. Acolo unde se termina iubirea
  17. Rotunjimile iubirii
  18. Dragostea ta
  19. Univers infinit de plăceri
  20. De ce-mi lipsești

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii