Adrian Furnicã

Ma uit in largul marii caprui

Postat la 10 Februarie, 2011 de Adrian Furnica




Ma uit in largul marii caprui
Nascuta din ochii tai
De femeie infinita
Si ridicat pe virfurile picioarelor
Tremurinde de emotie
Incerc sa deslusesc in departare
Umbra gindurilor tale
Norii de indulgenta
Pentru indrazneala de a te iubi
Apoi incerc cu degetele
Caldura privirilor tale devoratoare
In incercarea de sti ce va urma
Atunci cind nebun de fericire
Ca existi
Am sa ma arunc cu capul inainte
Catre locul de unde se naste aceasta
Mare
Sau poate ca tinut de mina
Am sa pot pasi pe suprafata ei
Pas dupa pas
Intr-un echilibru
Incert
Pina cind am sa dispar contopit
In iubire

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Un fel de fericire
  2. Cu o secundã mai târziu
  3. Tristețea de a te fi cunoscut
  4. Cuvinte mai moi
  5. Iubita mea
  6. Epilog
  7. Conținut
  8. Șoapte
  9. Ai sã mã iubești?
  10. Tristeți sublim uitate
  11. Rotunjimile iubirii
  12. Încã o lacrimã...
  13. Unde ar fi trebuit sã fii
  14. Somnul de dinainte
  15. Noapte liniștitã
  16. Nud îmbãtãtor
  17. Definitiv
  18. Grãdina cuvintelor
  19. Nebãnuita neputințã
  20. Umed și cald

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii