Adrian Furnicã

Unde ar fi trebuit sã fii

Postat la 01 Iulie, 2008 de Adrian Furnica

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile
Altora
Iar eu stau și veghez liniștea
Ca nu cumva sã disparã și ea
În neant și sã rãmân chiar mai singur decât sunt
Acum
Noroc cu memoria, cu care am fãcut o înțelegere
Sã-mi dea și mie, ca sã pot trãi
Mãsura amintirilor cu tine
Așa goale și lipsite de conținut
Sã le mai pot vedea cum se zvârcolesc
Mințindu-mã la infinit.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Cum te visez?
  2. Înãuntru fãrã de sfârșit
  3. Oarecum perfect
  4. Poate cine știe…
  5. ????
  6. Nerostire
  7. Dragoste de vânzare
  8. Îmbrãcatã în luminã
  9. Senzații
  10. Tristețea de a te fi cunoscut
  11. Incertitudine
  12. Șoapte
  13. Cafea
  14. Disperare
  15. Mai în interior
  16. Regãsirea
  17. Ochii tãi
  18. Neant
  19. Nu te-am cunoscut niciodatã
  20. Am scris invers

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii