Adrian Furnicã

Licurici

Sãrutul tãu, depus asearã la
Încheietura dintre
Vis și realitate
A nãscut o secundã de luminã

Apoi încã una și încã una
Ca într-o cavalcadã de licurici
Formați din douã buze dulci
Care zboarã încet
Și depun, din când în când
Pe unde apucã
Câte o scânteie de iubire

Am prins și eu, cu greu
Unul
Și adulmecându-i mirosul
Sãrat și cald
L-am așezat dupã ureche
Dar nu vrea sã stea locului
Deloc

Acum negociez cu el eliberarea
Și i-am spus cã-i dau drumul
Cu condiția
Sã mai treacã pe la mine
Sã-mi lumineze interiorul
Și întunericul de dupã
Tine.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu fața cãtre mine
  2. Cuvinte mai moi
  3. Toamna iubirii
  4. Decupaj
  5. Tristețe
  6. Te iubesc
  7. Mai în interior
  8. Marginea existenței
  9. Între douã bãtãi
  10. Mi-e dor
  11. Limbaj
  12. Mecanism matematic și misogin
  13. Geometria iubirii
  14. Prea rece
  15. Umbrele noptii
  16. Mirare
  17. Pasiune
  18. Cheia norocului
  19. Vâltoare
  20. Te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii