Adrian Furnicã

Marginea existenței

Zboarã șoapte prin aer
Așteptând sã fie rostite
De buzele calde ale gândurilor rãzlețe
Sã fie aduse la viața efemerã, de-o
Clipã
De un suspin, de o idee
Zboarã prin ochi o lacrimã
Rebelã, ce-și dorește sã fie strivitã
Între pleoape, sã poatã sã-și
Trãiascã triumful de a exista
Chiar dacã îmbracã
Veștmântul durerii
Și umblã privirile golite
Sã mai prindã mãcar un
Rãsãrit fãrã substanțã, pe care sã-l
Așeze în memorie, ca semn al
Deșpãrțirii
Nu crezi c-ar trebui sã-mi dai
Un brânci de pe marginea
Existenței
Cãtre infinit
Acolo unde nu mai existã
Iubire ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Din cauza ta
  2. Grãdina cuvintelor
  3. Buza ta de sus
  4. N-aș fi crezut
  5. În spatele urechii
  6. Noi
  7. Alb
  8. Cum te visez?
  9. Și ce dacã, iubito…
  10. Tristețe
  11. Dragostea ta
  12. În mine parte
  13. Te simt în mine
  14. Un fel de fericire
  15. Umed și cald
  16. Șoapte
  17. Poate cine știe…
  18. Peste tine
  19. Am plâns
  20. Regãsirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii