Adrian Furnicã

Grãdina cuvintelor

Am pândit câteva clipe
Grãdina cuvintelor
Iar când Argus a adormit îmbãtat
De parfumul gândurilor mele
Am scos din teacã limba mea
Cea ascuțitã
Și-am început sã secer în dreapta și-n stânga
Fãrã discernãmânt
Dar oboseala m-a cuprins repede
Și-a trebuit sã mã opresc
M-am întins pe jos, printre tãieturi
Și cãutând cu mâinile printre cadavre
Am gãsit cuvântul
Destin
Tãiat în douã
Pe care ți-l trimit sã-l oblojești
Totuși
Cu toatã dragostea
Pentru cã din pacate e al
Meu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nud îmbãtãtor
  2. Inventar
  3. Înãuntru fãrã de sfârșit
  4. Cu o secundã mai târziu
  5. Mai… de tot
  6. Dorințe nemãrturisite
  7. Senzații
  8. Captivã
  9. Feminin
  10. Vâltoare
  11. Nãpãdit
  12. Poezie amarã
  13. Limbaj
  14. O mânã de sentimente
  15. Tristețea de a te fi cunoscut
  16. Ochii tãi
  17. Singur în mine
  18. Simțuri
  19. Șoapte
  20. Mi-e dor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii