Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Atât de departe
  2. În direcția ta
  3. Decupaj
  4. Vitrina sufletului tãu
  5. Nerostire
  6. Iubita mea
  7. Cum te visez?
  8. Înãuntru fãrã de sfârșit
  9. Oarecum perfect
  10. Îmbrãcatã în luminã
  11. Am sã plec din mine
  12. Întuneric
  13. Unduiri
  14. Esti prea vie
  15. Sentimente la întâmplare
  16. Când vei pleca
  17. Tristețea de a te fi cunoscut
  18. Ruga
  19. Nebun dupã tine
  20. Chinuitoare pãrere

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii