Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Înãuntru fãrã de sfârșit
  2. Cheia norocului
  3. ????
  4. Grãdina cuvintelor
  5. Lucire clarã
  6. Neant
  7. Somnul tãu
  8. Conținut
  9. Nerostire
  10. Dragostea ta
  11. Vitrina sufletului tãu
  12. Mã doare
  13. O singurã ființã
  14. Cu fața cãtre mine
  15. Prezent prea simplu
  16. Încã te iubesc
  17. Ruga
  18. Trupurile viselor
  19. Imaginea ta
  20. Cautare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii