Adrian Furnicã

Ruga

Postat la 07 Februarie, 2008 de Adrian Furnica

Am urmãrit atent starea vremii din mine
Încercând sã opresc vântul ce are cu sine

Frunze moarte și gânduri rãzlețe
Rãmașițe ușoare, atente, semețe

Bucãți aruncate de dragoste trecutã
Deodatã stinsã, deodatã apãrutã

Un ochi al tãu, lãcrimând în surdinã
Surâsul meu rece și fãrã luminã

Copaci veștejiți cu ramura surã
Suflete seci îmbibate de zgurã

Și negru pãcat, înșelãciune deșartã
Și ruga mea albã: Iubito, mã iartã

Așeazã deci vântul încet la pãmânt
Strat peste strat, gând peste gând

Încet sã disparã apãsarea cea grea
Și ura ei, și dragostea mea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Identic cu tine
  2. Cadavrele cuvintelor
  3. Nud îmbãtãtor
  4. Fluturii
  5. Indigestie
  6. Cum te iubesc
  7. Din cauza ta
  8. Idei
  9. Toamna iubirii
  10. Am plâns
  11. De ce-mi lipsești
  12. Hibernare
  13. Umbrele noptii
  14. O singurã ființã
  15. Nebãnuita neputințã
  16. Lupta
  17. Inventar
  18. Nerostire
  19. În urma mea
  20. Șoapte

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii