Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mai… de tot
  2. Lucire clarã
  3. În urma mea
  4. Nebãnuita neputințã
  5. Aproape
  6. Am plâns
  7. Înãuntru fãrã de sfârșit
  8. Te iubesc
  9. Din cauza ta
  10. Mirare
  11. Împotriva mea
  12. Incertitudine
  13. Iubita mea
  14. Cum te visez?
  15. Captivã
  16. Mecanism matematic și misogin
  17. Identic cu tine
  18. Și ce dacã, iubito…
  19. Buza ta de sus
  20. Limbaj

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii