Miting degeaba
Cu frica in piept si ingrijorat de o eventuala degenerare a mitingului mult trimbitat plec pe la 11,30 spre o banca din spatele muzeului Antipa sa fac niste operatiuni . Ma si gindeam in sinea mea ca mai bine renuntam si lasam pe miine ca nu e cine stie ce graba . Dar odata pornit , imi fac curaj si ma indrept intr-acolo . Ies din gangul blocului pe bulevardul Mihalache ( fost 1 Mai) si pornesc sovaielnic catre piata Victoriei . Dau piept cu primii sindicalisti . Un grup de barbati la vreo 50 de ani venea agale spre linia lui 41 . In miini tineau niste stegulete albastre iar la git purtau fluiere . Rideau . Prind curaj si o iau la picior mai saltaret ca doar lucrez la privat si n-am timp prea mult . Se zareste un alt grup de cucoane , plinute ( nerelevant ) , care sporovaiau si ele ceva despre niste cumparaturi . Ma apropii timid , cum ma stiti , si le ocolesc plin de condescendenta prin dreapta , regulamentar , si ma indepartez catre sediul bancii . Coloanele de sindicalisti se ingroasa si sint tot mai dificil de evitat . Ma simt vinovat ca ei protesteaza si eu lucrez . Ajung la piata 1 Mai si deoarece imi aduc aminte ca n-am mincat de dimineata pentru ca am plecat tirziu de acasa dau sa ma opresc sa iau ceva de mincare . E un chiosc acolo cu shaorma . Cind ma uit mai bine , renunt . Aparatul de stat prin bratul lung al sindicatului punea umarul la bunastarea privatilor formind o coada respectabila la geamul pe care ieseau valuri , valuri de ..."cu de toate , picanta". Plec mai departe . Prin aer incep sa se desluseasca scandari din niste megafoane de departe . Destul de confuz , mesajul sonor se aseaza insa bine peste bulevard imbogatind peisajul de sarbatoare cimpeneasca . Iese si soarele si valurile de sindicalisti incep sa-si scoata de pe ei hainele mai groase dupa care intra si ei pe la magazine sa vada ce " s-a mai bagat". Incerc sa fac la stinga pe strada pe care e Muzeul Taranului Roman cu gindul sa dau si eu prin piata sa iau pulsul protestului . In curtea interioara a muzeului , la mese de lemn , o multime de sepci albastre cu insemnul BNS servesc cite o bere rece . La intrare un grup de politisti cu chipiile pe ceafa sporovaiesc relaxati iar o politista tinara si draguta zimbeste intr-un telefon mobil lipit de urecehe de ziceai ca a cistigat la loto ( Doamne ajuta !...pentru mine , bineinteles) . Ma uit pe Kiseleff in jos si-mi dau seama ca nu e rost de trecut prin fata muzeului pentru ca manifestantii mai seriosi umplu inca tot carosabilul si peluza si ar fi deplasat sa incerc sa ajung la banca printre ei . Ma intorc , trec pe linga terasa protestatara unde prietenii stiu de ce si probabil cea mai buna zi de miting din lume se infratesc pe gitlejurile insetate de dreptate ale sindicatelor si imi continui drumul . Ajung la banca exact cind de la microfon se face un apel catre oamenii din dreapta guvernului sa faca loc unei salvari sa intre in multime . Mesajul a devenit oricum mai clar pentru ca eram mai aprope si deja se intelegea tot . Dupa incidentul cu salvarea aud ca ia cuvintul liderul sindicatelor mecanicilor de locomotiva care incepe prin a spune ca ei sint printre primii loviti de criza , se plinge de salarii si trece repede la a striga cit de tare poate "De-mi-si-a , De-mi-si-a " Pe margini grupuri de oameni se indreapta catre statiile de transport in comun iar peste bulevard o coada imensa de oameni cum numai in zilele lui Ceausescu am mai vazut , iese pe usa unui fast-food al cariu patron arab ce roaga , cred , la Allah sa-i dea cit mai multe mitinguri pe luna in piata Victoriei . Intru la banca si o rizind o intreb pe doamna de la ghiseu daca ea s-a intors de la demostratie . Imi raspunde rizind la rindul ei ca "Nu-i permite religia sa manifesteze" facind un semn cu degetul in sus spre etajele superioare ale cladirii care adaposteste onor conducerea . Plec relaxat spre birou printre oamenii care vorbesc , rid si comenteaza si care au avut o zi libera platita din fondul de sindicat pesemne ca sa se obisnuiasca cu cea luni cind stam acasa ca doar sint Rusaliile . Ma gindesc ca in afara de mesajele din megafoane ale liderilor de sindicat care au norocul sa fie si pe post la ora de maxima audienta nu e nici o urma de incrincenare pe fetele sindicalistilor de rind . In plus trebuie sa remarc organizarea perfecta cu garduri despartitoare , autocare de lux , politie si jandarmi , toalete ecologice , megafoane puternice , stegulete , fluiere . Toate acestea ma duc la citeva concluzii . Guvernul Boc a inchis geamurile ca sa nu auda vacarmul din strada si lucreaza ( asa cum poate ) mai departe . Masurile de austeritate se vor lua ca doar nu o sa ii deranjeze 50000 de oameni relaxati care au venit acolo ca la concert . Protestatarii au luat parte la miting de dragul sindicatului desi sint convinsi ca nu vor clinti guvernul si nici nu-l vor faca sa dea inapoi . Bogdan Hosu ar trebui sa nu se mai enerveze asa de tare ca la virsta lui risca un atac cerebral si nu mai are cine sa coaguleze miscarea sindicala daca Doamne fereste . (Pe vremea cind mergeam impreuna cu cursa de Microelectronica era la fel de vocal dar cu 20 de ani mai tinar) . TVA-ul oricum se va mari pentru ca nu se vor da afara indeajuns de multi bugetari iar 25 % diminuare la salariu nu rezolva problema . Toate shaormariile din zona dadeau bon fiscal si deci colectarea a fost mai buna in zona mitingului . In rest , calm si prietenie . Si multa lehamite . Si dintr-o data mi-am adus aminte de un banc in care se facea ca un pastor sprijint intr-o bita se uita cum un deltaplan se prabuseste intr-o capita de fin dupa care excalama cu naduf "Tara de rahat , atentate de rahat " Orice asemanare cu intimplarile mai sus amintite e intentionata !
